Pentru România, anul 2018, an al centenarului încheierii Primului Război Mondial, are o semnificație cu totul special. Marea Unire de la 1918 este un eveniment care va rămâne una dintre cele mai memorabile pagini ale istoriei românești. O sută de ani mai târziu, suntem cu toții conectați la Primul Război Mondial și înfăptuirea Marii Uniri, fie prin propria istorie a familiei, fie prin moștenirea comunităților locale, dar și datorită impactului său pe termen lung asupra societății și asupra lumii în care trăim.

Istoria scurtă a centenarului

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etape preliminare au fost Mica Unire din 1859 a Țării Moldovei cu Țara Românească și dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878, pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea.

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici: acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus afirmarea principiului autodeterminării și a celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.


VEZI STUDIUL COMPLET AICI : CENTENARUL LA ROMÂNI. DE CE APARENT SUNTEM DEZINTERESAȚI DE SUBIECT


Marea Unirea este legată inexorabil de personalitățile regelui Ferdinand, reginei Maria și omului de stat Ionel Brătianu. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918 odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea diplomatică a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în 1940 ultimatumul care a pus în acțiune dezmembrarea României Mari în avantajul Uniunii Sovietice, Bulgariei și Ungariei.

Noua întindere a statutului și noua structură socio-economică au produs schimbări fundamentale ale sistemului politic. Din cele două partide mari ale Vechiului Regat a supraviețuit doar Partidul Național Liberal, caruia în perioada interbelică i s-a opus Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut o perioadă de efervescență fără precedent, manifestată în artă și știință.
Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania a rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina și ținutul Herței au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei.

În anul 1990, după abolirea regimului comunist, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României. Ideea unirii Moldovei cu România, deși neasumată de niciunul dintre cele două state, a rămas prezentă în discursul public din România și Republica Moldova.

Interesul românilor față de centenar

Casa de audit comunicațional și marketing strategic „Fugașin & Partenerii” a lansat miercuri, 28 martie 2018,  primul studiu ce măsoară interesul românilor față de temele „Centenar”, „Marea Unire” și „fotograful Unirii” în mediul online cu scopul de a pune la dispoziția opiniei publice și a autorităților o serie de concluzii care să ajute la înțelegerea situației și la conturarea unor strategii care până acum au întârziat să apară.

Echipa de analiză a corelat toate știrile apărute în ultimele 12 luni cu impactul acestora în social media și pe bloguri, măsurând apoi interesul societății civile și al autorităților față de temă independent de știrile „oficiale”. Monitorizarea include instituții, organizații neguvernamentale, persoane fizice dar și companii private.

„Studiul oferă o privire de ansamblu asupra temei Centenare în rândul populației cu acces la internet, coborând apoi la nivelul inițiativelor publice și încheind cu analizarea unor situații concrete din instituțiile de stat versus inițiative private”, explică Florian Fugașin, fondatorul casei de audit comunicațional.

Românii rezonează cu eroii noi, fără încărcătură politică

În afara unor comparații precum interesul românilor față de Centenar versus tema „Sibiu, capitală culturală”, studiul prezentat de „Fugașin & Partenerii” scoate la iveală și teme mai profunde cum ar fi faptul că românii sunt interesați de personaje istorice fără încărcătură politică, de eroi noi așa cum este „fotograful Unirii” Samoilă Mârza. Deși un personaj „de coloratură” cum este caracterizat de istorici, el crește în notorietate și interes cu fiecare lună, putând deveni un vector de interes prin asocierea în campanii.

Revenind la statistici, în ultimul an, cu toate dezbaterile publice referitoare la Centenar (articole în mass media, politicieni care trag semnale de alarmă,  edili care se plâng de bugetele tăiate etc.) media căutărilor online despre „Marea Unire”, Centenar și fotograful Unirii la un loc este de circa 37.560 / lună.
Din care 30.530 de români sunt interesați lunar doar de „Marea Unire” și subtemele conexe, în timp ce numai 5.820 sunt interesați de Centenar în medie pe lună. Din aceștia, 1.320 au fost interesați de temă doar pentru școală (referate, compuneri și eseuri).

Raportându-ne la cei 11.000.000 de români conectați la internet, din analiză reiese că dacă 3 români din 1.000 sunt interesați lunar de tema Marii Uniri, numai 0,6 din 1.000 sunt interesați de Centenarul propriu zis (de 5 de ori mai puțini).

Românii nu știu „câți ani sunt într-un Centenar”, cu atât mai puțin înțeleg sărbătoarea

Din cei 37.560 de români interesați lunar de temele analizate, 1 din 50 se întreabă în plin an centenar „CÂND a avut loc Marea Unire”, în timp ce 1 din 25 de români se întreabă „CINE a înfăptuit Unirea” și un procent similar se întreabă „CARE este semnificația zilei de 1 decembrie”.

Mai grav, 1 din 300 de români interesați de Centenar se întreabă „CÂȚI ANI sunt într-un centenar”. Un procent de 0,1% din cei 37.560 de români care caută lunar informații despre aceste teme nu știu „UNDE a avut loc Unirea de la Alba Iulia”!... În total, 1 din 8 români care a căutat pe internet informații nu cunoaște însemnătatea marelui eveniment istoric! Este un procent normal, ținând cont de faptul că în primele 3 luni ale anului românii au fost interesați conform Google Trends în ordine de de Exatlon (emisiunea difuzată de Kanal D), de Australian Open și de Calendar Ortodox, urmate de Simona Halep.
Dacă ne referim doar la Centenar, nu la Marea Unire în general, curiozitatea românilor este clar legat de semnificația istorică, nu de acțiunile/activitățile/evenimentele organizate în prezent sau de semnificația acestui eveniment pentru România anului 2018.

SURSA : CARIEREONLINE.RO

Voteaza acest articol
(0 voturi)
100 de chipuri

Timp de un an de zile facem o radiografie a societății românești de astăzi folosind ca punct de plecare fotografierea celor mai importanți și spectaculoși români cu tehnica fotografică folosită în timpul Marii Uniri de la 1918.

Website: www.100dechipuri.ro
Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…