Duminică, 29 iulie, sărbătorim „Ziua Imnului Național” alături de maestrul Nicolae Voiculet, unul dintre cei o sută de români pe care fotograful albaiulian Radu Chindris îi imortalizează cu aceeași tehnică fotografică folosită în timpul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 în cadrul proiectului național „100 de chipuri românești” (100dechipuri).

Împreună cu stema de stat şi drapelul, imnul naţional formează un trio de repere naţionale, o adevărată piramidă naţional-identitară, cultivând sentimentul de apartenenţă şi fidelitatea faţă de statul în care ne-am născut.

Anul acesta se împlinesc nu doar 100 de ani de la Marea Unire ci și 170 de ani de la prima intonare dovumentată a actualului Imn Național al României. „Destepta-te romane” a fost intonat pentru prima data la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestari organizate în Gradina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent parcul Zăvoi.

Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. 

O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. 

Gheorghe Ucenescu, cântăreț și dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov, susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi: 

Războiul de independență (1877 - 1878); 

Primul Război Mondial (1914-1918); 

Al Doilea Război Mondial (1939-1945); 

mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio; 

în ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere; 

Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției Române din 1989, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților și înlocuind vechiul imn „Trei culori”.

Timp de câțiva ani (1991 - 1994) „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. 

Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Interzis după instaurarea regimului comunist timp de aproape o jumătate de secol, a fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ''Deşteaptă-te române!'' a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991

Din anul 1998, ziua de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Național al României.

 

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

 

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,

La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

 

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

 

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

 

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,

Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,

"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.

 

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Și oarba neunire la Milcov și Carpați!

Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

 

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,

Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,

În astfel de pericul s-ar face vânzători!

 

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inima duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

 

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

 

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

 

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!

Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

 

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!

Absolvenții Universității Lucian Blaga din Sibiu și ai Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” au fost sărbătoriți astăzi cu ceremonia festivă Gaudeamus, din Piața Mare. Prezentator al evenimentului a fost Florin Coșuleț, iar tinerii s-au bucurat discursuri din partea rectorilor celor două universități, dar și din partea autorităților Sibiului.

Centenarul Marii Uniri va fi marcat la Londra printr-o serie de evenimente, cel mai important fiind lansarea unui album de pictura în acuarelă, reprezentând flora sălbatică din Transilvania. Apariția acestei lucrări a fost susținută de fundația Prințului Charles. 

Pe 26 mai, la Centrul Cultural Lira din municipiul Moinești va avea loc un eveniment special dedicat celebrării Centenarului Marii Uniri a României și Centenarul Filmului Românesc.

Evenimentul va include vernisajul Expoziției de fotografii și documente de epocă “Agerpres – România: Evoluție, ediție specială pentru Centenarul Marii Uniri”, vizionarea filmului documentar “Agerpres – Marea Unire: România, la 100 de ani”, discuții și schimburi de idei cu invitați speciali și difuzarea filmului artistic românesc “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil, în prezența actorului Teodor Corban.

Un concert vocal-simfonic sub bagheta maestrului Iosif Prunner, susţinut de Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu”, şi lansarea unui documentar fac parte din evenimentul „Regal pentru Centenar” dedicat celor 80 de ani de la inaugurarea Marii Fresce a Ateneului Român.

De la Edi Vârlan, cel care îl întruchipează pe episcopul Miron Cristea în fotografia realizată de Radu Chindris cu tehnica folosită acum o sută de ani, am aflat multe povești despre cum erau oamenii atunci, și cum sunt acum. Fiind polițist, Edi are de multe ori ocazia să ia pulsul real al societății...

Page 1 of 8
Top
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…